#100FACTS despre filmul românesc

11. Prima publicaţie cinematografică a apărut la Bârlad în 1912, „Revista cinematografică”. Prima carte dedicată cinematografului, „Cinematograful şi educaţia” de Constantin Iordăchescu a apărut în acelaşi an la Botoşani.

12. În 1915 erau aproximativ 30 de cinematografe doar în Bucureşti. (Astăzi le numărăm pe degete pe cele din toată ţara).

13. La doar 23 de ani, Aurel Petrescu realizează primul film românesc de animaţie, „Păcală în lună”, a cărui premieră a avut loc pe 4 aprilie 1920. Pe 25 decembrie 1927, la cinematograful bucureştean „Capitol” era premiera celui de al doilea film de animaţie, „Haplea” de Marin Iorda, care avea 26 de ani. Tehnica de animare era mixtă (desen animat, decupaj, actor), iar filmul îl avea drept erou pe personajul benzilor desenate pe care Marin Iorda le publica în revistele vremii. Filmul trebuia să fie primul episod dintr-un serial animat, ce nu s-a mai realizat niciodată.

14. Primul scenarist român a fost Liviu Rebreanu, care, pe când era secretar la Teatrul Naţional din Craiova, scria scenariul „Vis năprasnic (dramă cinematografică în 12 tablouri)”, scenariu ce nu a fost niciodată transpus pe ecran. Despre un al doilea scenariu însă, „Ghinionul”, există date că ar fi fost realizat în 1913.

15. Odată cu Jean Mihail şi Jean Georgescu, care au debutat în acelaşi an, 1924, s-a stabilizat conceptul de regizor în filmul românesc, prin filme precum „Păcat” (1924), „Manase” (1925), „Lia” (1927), „Povara” (1928) – Jean Mihail şi „Milionar pentru o zi”- Jean Georgescu

16. Primul film vorbitor văzut la Bucureşti, la Cinematograful „Trianon” în 1929 a fost „Cântăreţul de Jazz (sau „Cântăreţul nebun”) de Alexander Jolson, acesta fiind şi primul film vorbitor la nivel mondial. „Ecaterina Teodoroiu” de Ion Niculescu este primul film românesc sonorizat la Berlin, după ce fusese turnat fără sunet. A avut premiera pe 8 ianuarie 1931 la cinema „Femina”, în prezenţa familiei regale.

17. Ciuleandra (1930) este primul film sonor, o coproducţie româno-germană, regizată de Martin Berger, care nu s-a păstrat. Recenziile din epocă nu au fost favorabile, pentru că filmul nu păstra decât titlul şi numele unora dintre personaje. Primul film sonor integral romanesc este comedia „Bing-Bang” (N. Stroe, Vasile Vasilache), care a avut premiera pe 10 mai 1935.

18. În 1939, documentarul lui Paul Călinescu, „Ţara Moţilor” obţine „Premiul Filmului Documentar” la Bienala de la Veneţia, cel mai prestigios festival european al timpului, aceasta fiind prima recunoaştere importantă pe plan internaţional a cinematografiei româneşti. Comentatorul filmului a fost Mihail Sadoveanu. În 1941, la ediţia următoare, acelaşi premiu este obţinut tot de un documentar al lui Paul Călinescu, „România în lupta contra bolşevismului”.

19. „O noapte furtunoasă”, regizor Jean Georgescu, este poate cea mai bună ecranizare a unei piese de Caragiale. A avut premiera pe 22 martie 1943, la cinematograful „Aro”, iar la finalul proiecţiei a rulat un reportaj al premierei, cu sosirea invitaţilor şi alte aspecte din sală. O noutate în materie de publicitate au constituit-o reclamele tipărite: trei afişe color, o substanţială broşură şi un ziar, „Vocea Patriotului Naţional”, ziarul citit de Ipingescu şi avea un articol semnat de R. Vent.

20.Documentarul „Divizia <<Tudor Vladimirescu>>”, 1948, filmat între 1943 – când lua fiinţă Divizia, alcătuită din prizonieri români în Rusia – şi 1945, de către operatori, sovietici ataşaţi pe lângă grupul de membri P.C.R.  aflaţi în exil (Ana Pauker, Petre şi Ecaterina Borilă etc.) este primul „produs sovietic impus în cinematografia noastră”. Iar la 1 iunie 1946, operatorul Ovidiu Gologan a filmat la Jilava execuţia mareşalului Ion Antonescu, imagini recuperate abia după 1989, documentarul de montaj „Istoria mă va judeca” având premiera în 1993.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *